duminică, 18 mai 2008
miercuri, 7 mai 2008
WOW!
Valcea rurala se pregateste pentru aderare Valcea rurala se pregateste pentru aderare
Lansat in octombrie 2005 proiectul “Valcea rurala mai aproape de Europa”, finantat de Delegatia Comisiei Europene prin Fondul Europa 2005, a incheiat in luna iunie una din activitatile principale: intalnirile publice de informare a populatiei rurale cu privire la aspecte
A murit strivit de un tractor, la umbra caruia se odihnea
Un tânar din comuna Valea Stanciului, judetul Dolj, a murit sâmbata dupa-amiaza, fiind strivit de roata unui tractor, la umbra caruia se odihnea, transmite corespondentul NewsIn. I. E., în vârsta de 14 ani, a fost adus, sâmbata, la Spitalul de Urgenta Craiova, dupa ce a
Copil aflat la treierat, calcat de o remorca
Un copil de 14 ani din comuna doljeana Valea Stanciului, aflat la treierat de rapita impreuna cu tatal sau, a murit, sambata seara, dupa ce a fost calcat de un autocamion, sub a carui remorca a adormit, transmite corespondentul ROMPRES. Soferul camionului, Valentin Popa, 36 de ani, din comuna
Strivit de remorca unui autocamion
Tragedie, sambata dupa-amiaza, la Terpezita: un baiat de 14 ani din Valea Stanciului a murit strivit de remorca unui autocamion. Victima se afla, impreuna cu tatal sau, la recoltatul rapitei si, din cauza caldurii, s-a adapostit sub autovehicul, dar a adormit, iar soferul nu l-a observat cand a
Minora fugita de acasa, Gasita in casa unui prieten din Creteni
O minora, in varsta de 15 ani, din comuna valceana Stefanesti, data in urmarire generala din data de 28 iunie 2007, dupa ce a fugit de la domiciliu, a fost gasita in urma unei actiuni intreprinse de lucratori ai Postului de Politie Creteni (agent sef adjunct Boghe Ion, agent sef Posirca Dumitru) si
Persoanele fizice sunt inregistrate on-line
La nivelul Oficiului National al Registrului Comertului se desfasoara un proiect pilot intitulat ,,Sistem electronic pentru inregistrarea on-line a persoanelor fizice”, dezvoltat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologia Informatiilor. Aceste informatii sunt in colaborare cu Oficiul National al
Trei localnici salvati de pompieri la Creteni
Din cauza precipitatiilor abundente cazute in judetul Valcea, mai multe localitati au fost afectate de inundatii. In localitatea Sirineasa s-a inundat drenul de la lucrarea “alimentare cu apa comuna Sirineasa”. De altfel, aceasta zona a mai fost grav afectata de inundatiile din 2005 si se
Fenomenele meteo fac mari probleme populatiei Vijeliile au facut ravagii in Dragasani
Duminica, 18 noiembrie a.c., in jurul orei 17.12, pompierii valceni au fost solicitati, in urma unei vijelii din Dragasani, sa taie un brad, partial smuls din radacini, de pe strada Tudor Vladimirescu nr. 365. Din cauza vantului puternic, copacul s-a proptit pe zidul cladirii, existand ricul de a o
Mrenesti-Dos, satul de vaduvi Mrenesti-Dos, satul de vaduvi
Ramasi singuri si vaduvi, batranii neputinciosi din satul Mrenesti-Dos, comuna Creteni, spera ca macar de Sarbatori familia sa se reuneasca. Am gasit-o pe Elena Dumitrascu facand pregatiri de Craciun, alaturi de fiica si de nepoata sa. Dupa bucuria care i se citea pe chip, am înteles ca acesta este
Primarul Ion Sparleanu Introduce canalizarea in comuna Creteni
Primarul comunei Creteni, Ion Sparleanu, are in derulare o serie de proiecte importante. Prioritatea edilului Ion Sparleanu este executarea lucrarii de alimentare cu apa pentru localitatea Creteni, valoarea investitiei fiind de 21 miliarde lei vechi. Fondurile au fost obtinute de la Guvern, pe OG
Tentativa de furt si distrugere
Cinci tineri sunt cercetati penal pentru tentativa de furt si distrugere, dupa ce au fost urmariti de politie pe un drum judetean din judetul Valcea, transmite corespondentul ROMPRES. ''Urmarirea s-a declansat in urma unui apel telefonic primit la 112, in noaptea de joi spre vineri, prin care s-au
Barbat prins beat la volan
O actiune de prevenire a fost organizata miercuri de catre politistii din comunele Sutesti, Creteni, Amarasti, Glavile si Madulari. n timpul desfasurarii acestei actiuni au fost depistati Ilie Z., din Glavile, caruia, n urma testarii cu aparatul Etilotest i-a rezultat o mbibatie alcoolica de 0,68
CANALIZAREA in comuna Creteni
Primarul Ion Sparleanu Introduce canalizarea in comuna Creteni
Primarul comunei Creteni, Ion Sparleanu, are in derulare o serie de proiecte importante. Prioritatea edilului Ion Sparleanu este executarea lucrarii de alimentare cu apa pentru localitatea Creteni, valoarea investitiei fiind de 21 miliarde lei vechi. Fondurile au fost obtinute de la Guvern, pe OG 7/2007. Termenul de finalizare al lucrarii este luna iunie 2008 si vor beneficia de alimentarea cu apa 1200 de gospodarii. Un alt proiect in derulare se refera la asfaltarea DC 88 Creteni Nemoiu pe o ... in Viata Valcii
Primarul comunei Creteni, Ion Sparleanu, are in derulare o serie de proiecte importante. Prioritatea edilului Ion Sparleanu este executarea lucrarii de alimentare cu apa pentru localitatea Creteni, valoarea investitiei fiind de 21 miliarde lei vechi. Fondurile au fost obtinute de la Guvern, pe OG 7/2007. Termenul de finalizare al lucrarii este luna iunie 2008 si vor beneficia de alimentarea cu apa 1200 de gospodarii. Un alt proiect in derulare se refera la asfaltarea DC 88 Creteni Nemoiu pe o ... in Viata Valcii
ASEZARE
Aşezarea
Comuna Creţeni, situată în partea de sud a judeţului Vâlcea, pe cursul mijlociu al râului Peseceana, într-o zonă colinară, cu dealuri domoale, se află la 75 de kilometri distanţă de municipiul Râmnicu Vâlcea şi la 15 kilometri de municipiul Drăgăşani. Comuna este alcătuită din satele: Creţeni, Izvoru, Mreneşti şi Streminoasa.
Satul Creţeni este consemnat de timpuriu, chiar înaintea Drăgăşanilor (atestat ca sat la 1535[1]), în mai multe documente din anul 1467, legate de întărirea unor moşii, în timpul domniei lui Radu cel Frumos[2]. Şi în secolele următoare apar consemnări despre vânzări, cumpărări, donaţii de proprietăţi[3], certuri şi împăcări între săteni[4] ai acestei localităţi.
Cele mai multe informaţii documentare despre zona în discuţie provin însă din secolul al XVIII-lea, în special din perioada 1718-1739, când Oltenia e ocupată de austrieci. Dese referiri la satele de aici apar în memoriile unor ofiţeri sau cartografi[5].
O informaţie completă despre satul Creţeni o găsim în Conscripţia lui Virmond din 1722[6], unde satele de sunt clasificate în mânăstireşti şi megeşeşti (libere), Creţeniul numărându-se printre acestea din urmă. Documentul oferă date şi despre numărul de gospodării. Astfel, pe râurile Pesceana şi Mamu figurează, între alte sate ca Suteşti, Nemoiu (Amăreştii de azi), Mamu-Stăneşti şi Creţeni (Crezzani), cu 72 de familii, deci case.
În secolul al XVIII-lea se consolidează dreptul de proprietate al mânăstirilor şi al episcopiei Râmnicului asupra unor terenuri care aparţin obştilor săteşti. Mânăstirea Horezu avea şi în Creţeni, încă de pe timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, „drept de vinarici”[7] (dreptul domniei de a reţine zece la sută din producţia de vin a localităţii).
Pentru că în memoria colectivă a localităţii persistă ideea că biserica de lemn din Mreneşti a fost mutată şi refăcută după 1821, ca urmare a incendiilor şi devastărilor de lăcaşe de cult, s-ar putea presupune că satul Creţeni ar fi fost implicat în mişcarea socială de la 1821, pandurii deplasându-se din Gorj spre Drăgăşani, aproximativ pe traseul actualului D.N. 67.
Catagrafia din 1832, întocmită conform Regulamentelor Organice, consemna existenţa în Creţeni a 121 de familii[8].
Un moment istoric important la care au participat locuitorii din Creţeni şi Izvoru, fie direct la luptă, fie prin ofrande şi donaţii, este cel al Războiului de Independenţă de la 1877[9]. Deşi în urma acestui război n-au existat morţi în Creţeni, ci doar un rănit (Trepteanu Marin din batalionul II vânători, decorat cu Crucea trecerii Dunării[10]), tradiţia locală reţine o refacere a bisericii de lemn şi a cimitirului de către o femeie care şi-ar fi pierdut fiii în război.
Până la al doilea război mondial, comuna Creţeni a făcut parte din plasa Oltul, cu sediul la Drăgăşani. După 1848 a aparţinut raionului Drăgăşani-regiunea Piteşti, ultima organizare teritorială, din 1968, consfinţind situaţia actuală.
În prezent, comuna Creţeni are o populaţie de 2648 de locuitori, în satul Mreneşti trăind 755 de locuitori în 302 gospodării. Îndeletnicirea principală a acestora a fost, în toate timpurile, agricultura, cea mai mare pondere având-o totuşi viticultura, deoarece comuna face parte din cunoscuta podgorie a Drăgăşanilor. Creşterea animalelor şi cultura cerealelor reprezintă de asemenea ocupaţii ale oamenilor din comuna Creţeni.
Referitor la originea numelui comunei Creţeni, unele cercetări[11] ajung la concluzia că acesta se trage de la o familie numeroasă şi puternică, atestată în multe documente din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea[12], al cărei nume era Creţu. În ce priveşte satul Mreneşti, numele acestuia e întâlnit în documente în legătură cu un oarecare Badea Mrenescu[13] care vinde, împreună cu tovarăşii săi, un loc în Creţeni. Până în prezent, nu am întâlnit nicăieri în alte documente, pe crucile din cimitirul satului, ori între locuitorii actuali acest nume. De aceea, se poate presupune că, fiind sat de moşneni, acest Badea Mrenescu provine dintr-un „moş” care a stăpânit „cureaua” de moşie şi a dat numele satului.
Comuna Creţeni, situată în partea de sud a judeţului Vâlcea, pe cursul mijlociu al râului Peseceana, într-o zonă colinară, cu dealuri domoale, se află la 75 de kilometri distanţă de municipiul Râmnicu Vâlcea şi la 15 kilometri de municipiul Drăgăşani. Comuna este alcătuită din satele: Creţeni, Izvoru, Mreneşti şi Streminoasa.
Satul Creţeni este consemnat de timpuriu, chiar înaintea Drăgăşanilor (atestat ca sat la 1535[1]), în mai multe documente din anul 1467, legate de întărirea unor moşii, în timpul domniei lui Radu cel Frumos[2]. Şi în secolele următoare apar consemnări despre vânzări, cumpărări, donaţii de proprietăţi[3], certuri şi împăcări între săteni[4] ai acestei localităţi.
Cele mai multe informaţii documentare despre zona în discuţie provin însă din secolul al XVIII-lea, în special din perioada 1718-1739, când Oltenia e ocupată de austrieci. Dese referiri la satele de aici apar în memoriile unor ofiţeri sau cartografi[5].
O informaţie completă despre satul Creţeni o găsim în Conscripţia lui Virmond din 1722[6], unde satele de sunt clasificate în mânăstireşti şi megeşeşti (libere), Creţeniul numărându-se printre acestea din urmă. Documentul oferă date şi despre numărul de gospodării. Astfel, pe râurile Pesceana şi Mamu figurează, între alte sate ca Suteşti, Nemoiu (Amăreştii de azi), Mamu-Stăneşti şi Creţeni (Crezzani), cu 72 de familii, deci case.
În secolul al XVIII-lea se consolidează dreptul de proprietate al mânăstirilor şi al episcopiei Râmnicului asupra unor terenuri care aparţin obştilor săteşti. Mânăstirea Horezu avea şi în Creţeni, încă de pe timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, „drept de vinarici”[7] (dreptul domniei de a reţine zece la sută din producţia de vin a localităţii).
Pentru că în memoria colectivă a localităţii persistă ideea că biserica de lemn din Mreneşti a fost mutată şi refăcută după 1821, ca urmare a incendiilor şi devastărilor de lăcaşe de cult, s-ar putea presupune că satul Creţeni ar fi fost implicat în mişcarea socială de la 1821, pandurii deplasându-se din Gorj spre Drăgăşani, aproximativ pe traseul actualului D.N. 67.
Catagrafia din 1832, întocmită conform Regulamentelor Organice, consemna existenţa în Creţeni a 121 de familii[8].
Un moment istoric important la care au participat locuitorii din Creţeni şi Izvoru, fie direct la luptă, fie prin ofrande şi donaţii, este cel al Războiului de Independenţă de la 1877[9]. Deşi în urma acestui război n-au existat morţi în Creţeni, ci doar un rănit (Trepteanu Marin din batalionul II vânători, decorat cu Crucea trecerii Dunării[10]), tradiţia locală reţine o refacere a bisericii de lemn şi a cimitirului de către o femeie care şi-ar fi pierdut fiii în război.
Până la al doilea război mondial, comuna Creţeni a făcut parte din plasa Oltul, cu sediul la Drăgăşani. După 1848 a aparţinut raionului Drăgăşani-regiunea Piteşti, ultima organizare teritorială, din 1968, consfinţind situaţia actuală.
În prezent, comuna Creţeni are o populaţie de 2648 de locuitori, în satul Mreneşti trăind 755 de locuitori în 302 gospodării. Îndeletnicirea principală a acestora a fost, în toate timpurile, agricultura, cea mai mare pondere având-o totuşi viticultura, deoarece comuna face parte din cunoscuta podgorie a Drăgăşanilor. Creşterea animalelor şi cultura cerealelor reprezintă de asemenea ocupaţii ale oamenilor din comuna Creţeni.
Referitor la originea numelui comunei Creţeni, unele cercetări[11] ajung la concluzia că acesta se trage de la o familie numeroasă şi puternică, atestată în multe documente din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea[12], al cărei nume era Creţu. În ce priveşte satul Mreneşti, numele acestuia e întâlnit în documente în legătură cu un oarecare Badea Mrenescu[13] care vinde, împreună cu tovarăşii săi, un loc în Creţeni. Până în prezent, nu am întâlnit nicăieri în alte documente, pe crucile din cimitirul satului, ori între locuitorii actuali acest nume. De aceea, se poate presupune că, fiind sat de moşneni, acest Badea Mrenescu provine dintr-un „moş” care a stăpânit „cureaua” de moşie şi a dat numele satului.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)